O nouă apariție editorială în peisajul cultural tătăresc
În luna decembrie, a avut loc la București lansarea volumului doamnei dr. Leyla Mambet Cheamil „Varietatea nogai dobrogeană: fonetică, morfologie, sintaxă”
Articol editat de Maria Constantin, 21 ianuarie 2025, 10:40
Acest volum are la bază teza de doctorat cu același nume pe care a susținut-o, în martie 2023, la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, coordonator – prof. dr. habil. George Grigore, apărută la editura ISPMN,Cluj-Napoca (Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale) și este prefațată de prof. dr. George Grigore.
În prefața cărții prof. dr. George Grigore remarca că în „Varietatea nogai dobrogeană: fonetică, morfologie, sintaxă”, Leyla Mambet Cheamil, demonstrează un nivel ridicat al competențelor academice dobândite, reușind să reunească într-o sinteză teoretică și aplicativă concludentă o multitudine de aspecte care circumscriu succesul în domeniul lingvisticii teoretice și al celei aplicate, deopotrivă.
Este imperios necesară scoaterea în evidență, încă de la bun început, a premierei la care asistăm, nu numai pentru turcologia din România, ci și pentru turcologia din întreaga lume, prin aducerea în plan academic a acestei tătare aproape legendare, aflate în pragul colapsului.
La interviul de la Radio Constanța autoarea dr. Leyla Cheamil ne-a expus câteva din motivele care au stat la baza întocmirii acestei lucrări, astfel:
„Cartea are la bază teza mea de doctorat, la care am început să lucrez în urmă cu câțiva ani avându-l coordonator științific pe prof. univ. dr. George Grigore, un prieten al minorității tătare din România. Lucrarea reprezintă o descriere a varietății nogai dobrogeană: fonetică, morfologie, sintaxă, am ales acest subiect având în vedere situația dificilă a dialectului tătar în Dobrogea (care cred eu că se află în pericol de dispariție), iar cauzele le constituie abandonarea acestei limbi în favoarea limbii române șireducerea numărului de vorbitori activi, de altfel netransmiterea limbilor din generație în generație reprezintă una din cele mei evidente aspecte.
Vorbitorii își abandonează limba în favoarea limbii dominante. Așa cum știm limbile exprimă identitatea și constituie o legătură a locuitorilor cu trecutul, prezentul și cu viitorul acestora, iar în momentul în care limba dispare cunoștințele cuprivire la lume și la experimentele umane pe care le înglobează limba se pierd. Atunci când o limbă moare, dispare o cultură afirmă lingviștii, care atrag atenția asupra faptului că acest proces reprezintă o amenințare pentru diversitatea lingvistică și culturale a lumii. Pentru întocmirea acestei lucrări am făcut mai multe deplasări în Dobrogea și mai ales acolo unde sunt comunități de nogai, atât în mediul rural, cât și în mediul urban, precum Medgidia, Constanța, Ciocârlia de Sus, Mihail Kogălniceanu.
Am vorbit în general cu locuitori cu vârste cuprinse între 60 de ani și peste 80 de ani, care încă mai vorbesc fluent tătara nogai, am făcut o serie de înregistrări audio pe care le-am translatat și am folosit acele informații pentru teza mea de doctorat. Am realizat, de asemenea un corpus de texte care se află la sfârșitul cărții, sunt impresii, amintiri, povești, proverbe și zicători relatate de locuitorii cu care am vorbit”.
Cine este Leyla Mambet Cheamil?
„Sunt dobrogeancă născută în Constanța cu rădăcini în mediul rural, părinții mei s-au mutat în Constanța sunt tătari nogai ca și alți tătari din Dobrogea, am și sânge de tătar crimeean. Liceul l-am urmat în Constanța, apoi am absolvit Facultatea de limbi și literaturi străine la secția turcă-engleză a Universității București și am început din timpul facultății să colaborez cu secția turcă din cadrul Radio România Internațional, departamentul Societății Românede Radiodifuziune, care s-a desființat în anul 2002 și mi-am continuat activitatea la camera știrilor de la Radio România Internațional, în paralel din anul 2022 sunt cadru didactic la secția turcă a Facultății de limbi și literaturi străine, Universitatea București.”
Autoarea a transmis comunității tătare următorul mesaj:
„Limba reprezintă identitatea vorbitorilor ei și este foarte important să continue să vorbească limba maternă. Așa cum spun lingviștii, limba nu moare pentru că are defecte, ci pentru că diferă structural de limbile care trăiesc. O limbă moare pentru că a devenit un mijloc de comunicare mai puțin eficient, de aceea trebuie să o transmită din generație în generație să continue să o vorbească chiar și numai în familie.”
Leyla Mambet Cheamil a reușit să prezinte o imagine lingvistică completă, cu date absolut reale, culese de la fața locului. Având ca obiectiv nu doar simpla inventarierea unor structuri morfo-sintactice, ci și analizarea lor în toată complexitatea, de la etimologie la pragmatică, autoarea inaugurează, prin această teză, temelia pe care se vor edifica alte și alte lucrări.
Notele explicative amplu documentate, acoperind varii aspecte ce țin de istorie, de literatură, de etnologie, fac atractivă această lucrare, nu numai pentru dialectologii cărora li se oferă bucuria intelectuală de a parcurge alături de ea traseul analizelor propuse, multe dintre ele deschizătoare de noi perspective, ci și pentru un public mai larg, interesat de cotidianul vieții tătarilor nogai, așa cum este pus în evidență prin textele cese constituie într-o anexă consistentă a tezei Monografia pe care dr. Leyla Mambet Cheamil o dedică varietății nogai din Dobrogea va ocupa, fără îndoială, la nivel academic, un loc de seamă, nu numai în bibliografia studiilor deturcologie, dar și în inimile vorbitorilor înșiși, tătarii nogai, cărora le salvează idiomul de la uitare, de la pierderea sa definitivă în negura timpului, așa cum s-a întâmplat cu multe alte varietăți lingvistice vorbite în această zonă (de pildă, o varietate de arabă levantină, laz, cercheză etc.,care fuseseră menționate de antropologul elvețian Eugène Pittard in 1912″.(din prefața semnată de George Grigore).
O nouă lansare a cărții va avea loc la data de 25 ianuarie 2025, la Muzeul de Artă Constanța, începând cu ora 11.00.
Un articol realizat de Ghiulșen Iusuf-Ismail – Radio Constanța