Purim la Iași – Cea mai veselă sărbătoare evreiască

Radio România Iași a dedicat ediția „Comunități etnice – EVREII AZI” de marți 25 martie 2025, difuzată la ora 20.30 celei mai vesele sărbători evreiești – Purim 5785.

Purim la Iași – Cea mai veselă sărbătoare evreiască
Foto: Alexandru Aciobăniței

Articol editat de Andrei Cretoiu, 1 aprilie 2025, 11:23

Atmosfera cu adevărat veselă din Sinagoga Merarilor a Iașiului a concentrat atât tradițiile bine păstrate, transmise nealterate din generație în generație, cât și cuvintele membrilor comunității.

Când sorții au fost de partea evreilor! Cea mai veselă sărbătoare evreiască deschide calea spre primăvară și semnifică o victorie a acestui popor. Aparența sărbătorii trimite la descătușarea energiilor, la posibilitatea de a râde de cei bogați și puternici, la distracția neîngrădită și zgomotoasă pentru că – nu-i așa – ne spun rabinii: „cei care râd la Purim vor fi veseli tot restul anului”.

Sărbătoarea de Purim are ceva din Saturnaliile romane dar zgomotul sărbătorii, simbolizat de sunetul inconfundabil al gragger-ului, pe care mai ales copiii îl mânuiesc cu mult aplomb, arată libertatea forței regeneratoare, a forței cu care răul – înfățișat de crudul Haman, un ”Hitler” al Antichității – poate fi îndepărtat.

Totuși, această sărbătoare a dobândit, în timp, și o componentă puternică a dărniciei, a sentimentului de frăție pe care trebuie să-l avem față de cei mai puțin norocoși.

În timpul sărbătorii, mese întregi de humântaș, prăjitura tradițională de Purim, au fost oferite celor care au dorit să guste din ”dulceața libertății” poporului evreu. Victoria, supraviețuirea coincid cu venirea primăverii, cu renașterea naturii.

În emisiune, am cuprins toate aceste nuanțe și am redat tuturor celor interesați profunzimea tradițiilor iudaice. Bineînțeles, principalul ”vehicul” al acestor tradiții a fost muzica.

Povestea spune că, în vremuri demult apuse, regele Ahașveroș era conducătorul Imperiului Persan. Pentru că Vashti, regina sa nu-i adusese respectul cuvenit, fiind lipsită de supunere, Ahașveros a organizat un concurs de frumusețe pentru a-și găsi o nouă soție. Frumoasa evreică Estera a câștigat acest concurs și a devenit regină, fără a-i dezvălui partenerului său de viață originea sa etnică.

Prim-ministrul lui Ahașveroș, Haman, om rău și neînduplecat, a fost șocat de faptul că Mordechai, conducătorul evreilor a îndrăznit să nu i se închine. Imediat, maleficul Haman l-a determinat pe rege să aplice un plan diabolic de ucidere a tuturor evreilor din imperiu, la 13 adar, după cum au căzut sorții sau zarurile, pentru că simbolul sărbătorii de Purim, o sărbătoare a victoriei poporului evreu împotriva întunericului, este legat de întâmplarea salvatoare, de modul cum ”au picat zarurile” destinului.

Mordechai, rudă apropiată a Esterei, a implorat-o pe regină să-și salveze poporul din care făcea parte. După o scurtă perioadă de post și rugăciune, Estera a avut permisiunea de a i se înfățișa regelui cu această rugăminte.

Momentul a constituit o revelație pentru monarh. Spânzurătoarea care fusese pregătită pentru Mordechai a fost destinată antisemitului Haman iar Mordechai a devenit prim-ministru. Poporul evreul a fost salvat. Astfel, această victorie se sărbătorește în următoarea zi, la 14 adar (în calendarul ebraic).

Yehoshua Aharonovich – rabinul Iașiului și Moldovei și Albert Lozneanu, membru al  formației Nigun din cadrul Comunității Evreilor din Iași au citit în fața enoriașilor mozaici și a prietenilor neevrei prezenți în Sinagoga Merarilor din Megillat Esther / Cartea Esterei. De fiecare dată când era pomenit numele antisemitului Haman toți membrii comunității, mai ales copiii, făceau zgomot cu gragger-ul pentru ca ”niciodată să nu se mai nască un Haman”.

Distinsul rabin și-a încheiat alocuțiunea astfel:

”La Purim a fost miracol mare pentru poporul evreu (…). Un om rău, pe nume Haman, a vrut că tot poporul din Israel să fie omorât. Tot poporul a făcut rugăciune, a fost trist și Dumnezeu i-a ajutat acestui popor. Haman a vrut să-i omoare pe evrei dar Haman a murit el până la urmă. Acum, tot evreii vin aici, la sinagogă și spun întregii lumi: Am Israel Chai! / Poporul evreu trăiește! (…) La sărbătoarea de Purim sunt patru porunci speciale. Una: de citit Megillat Esther. A doua: trebuie să mergi la masa de Purim. A treia: trebuie să fii cu adevărat fericit. A patra: mishloach manot – să le dai oamenilor săraci daruri; mergi unde sunt oameni săraci și dăruiește-le bani și mâncare, puțin, dar dăruiește-le și bucură-te că faci acest lucru. Hag Purim Sameach!”

Au urmat rugăciuni specifice sărbătorii și un Purim Spiel / Concert de Purim datorită căruia toată lumea s-a bucurat de frumusețea cântecului evreiesc, pus în valoare de către talentații membri ai formației Nigun din cadrul Comunității Evreilor din Iași.

 

Articol de Alexandru Aciobăniței

Ceremonii la Templul Coral din București, dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului
evreiască miercuri, 29 ianuarie 2025, 14:03

Ceremonii la Templul Coral din București, dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Silviu Vexler, a evidențiat importanța cunoașterii istoriei din perspectiva...

Ceremonii la Templul Coral din București, dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Hanuka 5785 la Comunitatea Evreilor din Iași
evreiască miercuri, 22 ianuarie 2025, 23:12

Hanuka 5785 la Comunitatea Evreilor din Iași

Marți, 14 ianuarie 2025 (în calendarul ebraic, 14 tevet 5785), am provocat amintiri recente în emisiunea Comunități etnice – EVREII AZI....

Hanuka 5785 la Comunitatea Evreilor din Iași
Hanuka 5785, sărbătoarea luminilor!
evreiască marți, 7 ianuarie 2025, 11:45

Hanuka 5785, sărbătoarea luminilor!

Cu ajutorul imaginației sonore, am reconstituit, în cheie muzicală, momente din această minunată sărbătoare a evreilor de pretutindeni....

Hanuka 5785, sărbătoarea luminilor!
Lumea școlilor are elitele sale. O astfel de elită discretă a fost Minel Marcu
evreiască luni, 6 ianuarie 2025, 14:23

Lumea școlilor are elitele sale. O astfel de elită discretă a fost Minel Marcu

Înscris mereu pe traiectoria excelenței, profesorul de filosofie Minel Marcu a fost întotdeauna un om liber, care a știut să-și respecte...

Lumea școlilor are elitele sale. O astfel de elită discretă a fost Minel Marcu