Sarbatoarea Sfantului Sava celebrată de comunitatea sârbă
Ziua Sveti Sava, sărbătoarea minorităţii sârbe din România, a fost celebrată pe 27 Ianuarie, în toate bisericile şi mânăstirile sârbeşti din România.
Articol editat de Sterian Dan, 26 martie 2024, 13:17 / actualizat: 26 septembrie 2024, 13:22
Sărbătoarea Sfantului Sava s-a rezumat la Sfânta Liturghie, urmată de tăierea şi împărţirea tradiţionalului colac.
Uniunea Sârbilor din România a marcat simbolic Sfântul Sava în Arad, Timișoara și Reșița printr-o serie de evenimente.
„Evocând una dintre marile personalităţi ale istoriei, culturii şi spiritualităţii sârbe, Ziua Sfântului Sava a devenit pentru toţi etnicii sârbi din ţara noastră un prilej de a-şi celebra originile, tradiţiile, patrimoniul şi valorile pe care, de la începutul coexistenţei noastre pe teritoriul României de astăzi, le pun în slujba dialogului şi a împlinirii binelui comun“, este mesajul transmis printr-o scrisoare de Sergiu Nistor, consilier prezidențial, catre membrii Uniunii Sârbilor.
Pe lângă însemnătatea religioasă a manifestării, aceasta este și sărbătoarea care încheie șirul sărbătorilor de iarnă începute cu Sfântul Nicolae.
În fapt, după Paști și Crăciun, ziua Sfântului Sava, este considerată cea de a treia mare sărbătoare a sârbilor.
Sfântul Sava este una dintre cele mai importante figuri ale culturii sârbe. Sfântul Sava a fost un prinț sârb a Zahumliei și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii și legislației sârbe, fondatorul Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos și, de asemenea, diplomat.
Un articol de Nikola Lakic
